Interviu ARC Brașov

Interviu, discutie ... nu stiu cum este mai corect, nu conteaza. Am vrut ca impreuna cu domnul ing. Ghioca Gabriel, Director tehnic al societății ARC Brașov, sa raspundem unor intrebari.

InfoElectronica: Am decis să discutăm despre aparate de măsură ... întotdeauna pentru a merge mai departe a trebuit să măsurăm cu precizie ce am fact până la respectivul moment. Dacă știm să interpretăm corect ce ne transmite instrumentul de măsură, de exemplu, în cazul unei erori aceasta este localizată, iar remedierea va fi o banalitate cât timp totul se rezumă la înlocuirea unor module, reprogramare sau programare. Alt exemplu este măsurătoarea (corectă) pentru întreținerea sau producerea aparatelor și utilajelor.

Corect până aici ?

Gabriel Ghioca: Da, într-un mediu tehnologic al mileniului 3 măsurătorile de precizie au devenit o condiție obligatorie. Tehnica de vârf actuală nu ne mai permite diagnoze "la ochi" sau estimări bazate strict numai pe experiență operatorilor. De asemenea, timpul este un factor de cost de care trebuie să ținem cont mai ales în condițiile economice actuale. Nu ne putem permite de exemplu să ținem o linie de producție în loc doar pentru că nu dispunem de instrumentele necesare diagnosticării unui defect. Aparatura de măsură a evoluat proporțional cu celelalte tehnologii și actualmente practic sunt puține domenii unde un astfel de echipament nu are aplicativitate.

InfoElectronica: Aparatele încă nu au capacitate de predicție. Transmit informația în timp real și cât mai exact posibil ... în cel mai bun caz.

Gabriel Ghioca: Este parțial adevărat. Îmi place că ați introdus acel vizionar "încă" în frază dumneavoastră. La prima vedere, deocamdată nu există aparate de măsură și control capabile să realizeze operații care să prevadă anumite "dezastre" și mai mult, să le evite. Acesta este pe cale să devină un mit. Vă dau un exemplu: există analizoare de energie care, într-adevăr programate de operatori cu experiență, înregistrează pe termen lung parametrii unei rețele electrice și pe baza unor tendințe sesizate la un consumator anume, transmit semnale de alarmare către operator și chiar pot realiza decuplarea rețelei sau a consumatorului respectiv prin comanda dată pe contact releu, înainte să se producă o disfuncționalitate în rețeaua respectivă. Iată așadar că putem vorbi de o predicție a unui echipament de măsură în limitele impuse de operator.

InfoElectronica: Ce ați remarcat deosebit la generațiile noi de aparate de măsură ?

Gabriel Ghioca: Este o întrebare cu o multitudine de răspunsuri. Aparatele din generația nouă prezintă extrem de multe aspecte deosebite. Priviți cum evoluează domenii precum IT, telecomunicațiile, televiziunea. Cam același lucru se întâmplă și cu aparatură de măsură. Evoluția este neverosimilă uneori. Ce puteam măsură în urmă cu doi ani, astăzi a devenit istorie și ne face să zâmbim superiori. Acest aspect mi se pare în primul rând deosebit: evoluția în pas cu tehnologia. Aparatele de măsură moderne oferă capabilități extraordinare și datorită tehnologiei actuale și servesc tehnologiei însăși cu aceeași moneda. Va închipuiați în urmă cu câțiva ani că puteți modifică prin internet de la un calculator din România baza de timp a unui osciloscop aflat într-un laborator din S.U.A.?

InfoElectronica: Ocupându-vă inclusiv de introducerea pe piață a aparatelor de măsură și control, trebuie să vedeți cel mai bine dacă ajută sau nu clientul, ... măsura în care ajută. Majoritatea echipamentelor sunt suficient de compacte azi și devine problematică intervenția. Aparatul de măsură are un rol mai mare în urmărirea proceselor de producție sau întreținere, verificare, decât depanare. Unde se folosesc mai mult ?

Gabriel Ghioca: Proporția între verificare / testare / întreținere pe de-o parte, și depanare pe de altă parte, s-a modificat radical în ultimii ani. Deținătorii de echipamente scumpe, realizate în tehnică de vârf nu-și mai permit să ajungă să fie nevoiți să le repare. Aceștia își realizează propriile programe de mentenanță predictivă, iar în cadrul acestora aparatele de măsură moderne au un rol determinant. Orice echipament realizat în tehnică modernă, indiferent cât de compact ar fi, este prevăzut cu o consola de testare și cu o procedura de verificare standardizată aferentă. În cadrul programelor de mentenanță predictivă, termoviziunea (vizualizarea în infraroșu și cuantificarea energiei termice emise de un corp) a câștigat tot mai mult teren. Această metodă non-distructivă și non-invazivă a devenit o componentă importantă in mentenanță. În opinia mea, camerele de termoviziune vor deveni peste câțiva ani ceea ce reprezintă telefoanele mobile astăzi.

InfoElectronica: Aveți ca produse de la testere LAN până la șurubelnițe. Ce aparate recomandați amatorilor ce se ocupă de electronică, radiotehnică - atenție suntem în criză - ? Dar firmelor de service ?

Gabriel Ghioca: Tocmai pentru că suntem în criză, pentru siguranța investiției clientului, nu aș recomanda un produs ieftin și cu performanțe și protecțîi slabe. Sigur că la un buget mic, un pasionat de electronică poate să-și achiziționeze un multimetru fără protecții, pentru că va avea grijă să-l protejeze manual și să-l conecteze întotdeauna corect. Dar în mediul industrial este exclus un astfel de compromis. Chiar și unei firme de service cu activitate intensă, ii recomand să-și achiziționeze echipamente profesionale. Cu o stație profesională de lipit / dezlipit componente electronice, depanatorul va realiza mult mai multe într-un timp mult mai scurt și va amortiza investiția prin timpul câștigat și prin faptul că va avea la rândul lui clienți mai mulți și mai mulțumiți. De asemenea, în domeniile amintite de dumneavoastră spray-urile tehnice trebuie să fie nelipsite. Acestea fac de multe ori minuni în activitatea de depanare și întreținere și sunt și ele apanajul erei moderne în care trăim.

InfoElectronica: Dacă facem un grafic, cu timpul pe abscisă și interesul pe ordonată, firmele ce utilizează sau ar trebui să utilizeze aparatură de acest gen, ce curbă ar prezenta ? Atenție ..., interes, nu putere de cumpărare! Transporturile, telecomunicațiile, energetica ar trebui să aibă interes deosebit pentru precizie, fiabilitate și anduranță.

Gabriel Ghioca: Este clar un grafic cu o curbă ascendentă.În urmă cu 10-15 ani un aparat de măsură nu își găsea aplicativitate în atât de multe domenii. În prezent interesul pentru această categorie de echipamente este enorm. Ați precizat bine limita dintre interes și putere de cumpărare. Din păcate există o discrepanța destul de mare între aceste două aspecte și principiul lui Paretto este valabil și în acest domeniu: 80% din clienți sunt interesați, dar numai 20% din ei devin cumpărători. Într-adevăr, așa cum am specificat anterior, domenii industriale precum transporturile, telecominicatiile, energetica, au predilecție pentru echipammente fiabile și precise. Aceștia sunt și clienții cu cea mai mare putere de cumpărare pentru că sunt nevoiți să facă investiții masive pentru a-și menține sistemele funcționale.

 

InfoElectronica: Ministerul învățământului a avut interes pentru dotarea laboratoarelor ? Adică ... au cumpărat ceva sau îi condamnăm ?

Gabriel Ghioca: Nu vreau să întru în polemici cu substrat politic, dar pot să vă expun un fapt evident: în anii 2007 și 2008 am avut un "boom" investițional în domeniul cercetării și al învățământului universitar. Și rezulatatele s-au văzut: absolvenții și cercetătorii de vârf s-au arătat dispuși într-o proporție mult mai mare să rămână să realizeze ceva în țară și au obținut rezultate excelente la concursurile internaționale de profil și industria a crescut cu astfel de oameni (pentru conformitate, consultați statisticile acestor ani aferente domeniilor respective). Anul acesta învățământul superior și cercetarea au redevenit "cenușăreasa" execuției bugetare, guvernul tăind drastic din bugetul de investiții aferent (practic, s-a tăiat 75% din bugetul realizat anul trecut). Este adevărat, este o situație grea în care trebuie balansat deficitul bugetar, dar în opinia mea, în ceea ce privește învățământul superior și cercetarea nu acestea sunt măsurile corecte. Singura șansă rămasă pentru aceste domenii sunt proiectele cu fonduri structurale europene.

InfoElectronica: Ce știe pachetul LECROY ?

Gabriel Ghioca: Pachetul LeCroy "EduPack" este o facilitate oferită pentru mediul universitar în special. Este un set de documente pe suport electronic cu caracter educațional, prin care utilizatorul unui osciloscop este familiarizat cu teoria semnalelor, modul de operare și configurare a osciloscoapelor moderne, teoria sondelor. De asemenea, pachetul mai conține lucrări de laborator, lecții și teste specifice. Pachetul este livrat împreună cu un osciloscop din gama WaveAce sau oricărui utilizator de astfel de osciloscoape.

InfoElectronica: Cât de util vedeți Laptopul, cu o interfață adecvată, ce poate măsură mai toate mărimile, electrice și neelectrice, având traductorii specifici ?

Gabriel Ghioca: Există locații și situații unde o astfel de soluție este foarte utilă.Unul dintre specialiștii noștri chiar a realizat un astfel de proiect pentru o termocentrală. Nu putem spune însă că este o soluție universal valabilă. Spre exemplu în medii puternic perturbate electromagnetic nu se pretează un astfel de sistem, placa de achiziție de date nefiind suficient de imună la astfel de factori.

InfoElectronica: Un "PicoScope" cred că ajută mult un amator ? Preț mic, frecvența superioară suficientă, mobilitate ... iar laptopul va fi pretudindeni prezent în scurt timp, deci nu este aditiv la sumă.

Gabriel Ghioca: Da, pentru amatori și pasionați este soluția ideală.În schimb, pentru mediul profesional nu reprezintă o varianta viabilă, din motive de precizie, imunitate scăzută la interferențe etc. Este ca și cum aș vrea să fac o poză a Munților Bucegi cu un aparat foto obișnuit (care, de altfel, pentru poze uzuale este ideal), pentru că nu vreau să-mi car trepiedul și obiectivul după mine.

InfoElectronica:În cât timp viteza de procesare va fi suficient de mare pentru a face măsurători în zeci de GHz fără probleme ? ... cu Laptopul mă refer.

Gabriel Ghioca:Deocamdată plăcile de achiziție cele mai rapide oferă o viteză de achiziție de sute de MHz. Cred că în doi-trei ani se va trece și granița GHz. Dar deja există de câțiva ani buni pe piață soluții hibride: osciloscoape cu sistem de calcul integrat. Practic laptopul cu sistemul de operare, programe și utilitare este integrat într-un osciloscop de dimensiuni relativ mici și cu ecran extins touch-screen (sensibil la atingere). Unul din producătorii de astfel de sisteme sunt chiar americanii de la LeCroy, despre care am vorbit anterior.

InfoElectronica: Apropo de dimensiuni mici ... analizorul Protek 7830 se vinde ?

Gabriel Ghioca: Da, este un instrument profesional ideal în domeniul RF (radiofrecvență), mai ales că oferă o portabilitat ridicată prin gabaritul redus și prin modul de alimentare cu acumulatori. Practic, analiza spectrală este necesară în orice mediu de transmitere a semnalelor.

InfoElectronica: Discutăm despre LabVIEW sau o lăsăm pe mai târziu ?

Gabriel Ghioca: Este un subiect extrem de stufos. Dar câteva cuvinte merită spuse. Practic, în zilele noastre este de neconceput instrumentația de laborator fără LabView. Producătorii importanți de aparatură de măsură de laborator oferă de regulă și driver-ele de LabView pentru instrumentele produse. Este un mediu profesional de programare a comunicației între echipamente interconectate și între echipamente și PC. De asemenea, LabView are dezvoltat și un important modul pentru instrumente de măsură virtuale. Este ceea ce vă spuneam mai sus relativ la laptopul multifuncțional. Mediul universitar a devenit dependent de acest pachet de programe.

InfoElectronica: Primul meu aparat de măsură a fost (acum aprox. 30 de ani ...) un µ20, instrument rusesc. Evitam măsurătorile de curent din frica de a nu-l "arde", nu era metrologie prin apropiere. Peste ani buni apăruse multimetrul MAVO-35, aparat performant la acea vreme ... mare ... și elimina eroarea de paralaxa ... Apăruse și MEP-1 (multimetru electronic portabil) dar nu pe piață. Dar, mi-a last impresia, și nu doar în acele vremuri și cu acele aparate, că între aparatele de măsură, aparatele defecte și aparatele ce trebuiau verificate sau etalonate era un raport de "bun simt". Adică, MAVO (să zicem) era condiția suficientă, nu aveai nevoie de un aparat cu altă clasa de precizie și performanțe mai ridicate ... sau ... ce puteai măsură cu vobuloscopul nu necesita analizor de spectru. Am fost clar ... Eu mă întreb dacă aparatul pe care îl căutăm și îl găsim, pentru ce ne trebuie, că altul nu oferă piată, nu are performanțe și funcții inutile, ce oricum trebuie să le plătim.

Gabriel Ghioca: Înțeleg ce vreți să spuneți. Principiul acesta era valabil și în urmă cu 30 de ani și este valabil acum: să nu plătești pentru ceea ce nu ai nevoie. Noi încercăm să orientăm clientul către soluția optimă pentru el. Nu are rost să-și achiziționeze un osciloscop de 1GHz dacă are aplicații strict în domeniul audio (20Hz...20KHz) sau să investească într-un echipament cu 10 funcții de la care utilizezi doar două. Fiecare aparat are aplicativitate într-un anumit domeniu, niciun producător de aparatură de măsură nu fabrică "bibelouri". Echipamentele scumpe hi-tech se fabrică evident în serii mai mici, dar asta nu înseamnă că nu se utilizează aproape nicăieri. Domeniile tehnologice s-au diversificat atât de mult, încât este imposibil să mai găsim instrumentul universal valabil, ieftin și bun la orice.