Hidrocentrala de pe fluviul chinez Yang-tze şi întreaga amenajare conectată acesteia sunt piatră de hotar în dezvoltarea Chinei. Amenajarea modernă situată în porvincia Hubei, oraşul Yichang conţine, de departe, cel mai mare lac de acumulare construit vreodată în lume. Nivelul maxim al lacului este de 175 m d.l.n.m. (de la nivelul mar), înălţimea barajului fiind de 185 m, iar capacitatea de retenţie atinge 40 mld de m3 . Complexul TGP este situat la confluenţa a trei defileuri în zona de S-E a Chinei, la cca 1000 km sud de Beijing şi rezolvă, concomitent, problemele navigaţiei pe fluviul Yang-tze, controlului inundaţiilor frecvente din zona bazinului său şi a producţiei de energie electrică regenerabilă.
Inundaţiile din zona de mijloc şi cea joasă a fluviului sunt momentan asigurate la precipitaţiile maxime ce apar odată la zece ani prin lacul de acumulare de pe rîul Jingjiang în cea mai critică secţiune a acestuia. Acest nivel va ceşte până la precipitaţii ce apar odată la o sută de ani prin noua amenajare complexă; luând însă în considerare şi posibilităţile oferite de amenajarea TGP şi vasta arie de câmpie străbătută de fluviu, chiar influenţa precipitaţiilor maxime ce pot apărea odată la o mie de ani va fi mult diminuată.
Capacitatea instalată a hidrocentralei actuale este de 18200 MW, iar producţia anuală de energie de 84,7 TWh asigurând cea mai mare parte a necesarului zonelor Chinei centrale şi de est. Această producţie va înlocui necesarul actual de 40 până la 50 milioane de tone de cărbune în fiecare an, diminuând serios poluare produsă de centralele pe cărbune, din această zonă.
De departe, însă, rolul acestei amenajări se va concretiza în ameliorarea semnificativă a navigaţiei pe aproximativ 660 km ai fluviului Yang-tze, între oraşul Yichang şi municipiul Chongquing, important centru universitar, naval şi industrial din centrul Chinei. Creşterea nivelului apei conduce la creşterea tonajului flotei de barje ce va putea circula din portul Chongquing, la ridicarea traficului anual pe fluviu de la 10 la 50 milioane de tone şi la scăderea cu 35% a costurilor de navigaţie, dar mai ales la ameliorarea navigaţiei în sezonul secetos.
Măreţia – aproape gigantescă – a acestei amenajări a implicat numeroase studii şi cercetări ştiinţifice prealabile referitoare la hidraulicitate, sedimente locale, structurile şi studiile de material, arheologie ş.a.
Barajul
Este un produs gigantic, de tip gravitaţional, din beton armat, având grupurile hidroelectrice amplasate de partea stângă şi de partea dreaptă a zonei deversoare, calea de navigaţie rămânând în partea stângă, iar camerele de comandă fiind plasate în aval de baraj. Lungimea totală a axei barajului este de 2309,5 m, iar înălţimea la vârf de 185 m. Deversorul, situat în mijlocul cursului principal al fluviului, este de 483 m. La baza barajului sunt 23 de orificii, fiecare cu suprafaţa de 7x9 m, situate la nivelul de 90 m d.l.n.m. Lăţimea netă a porţilor de scurgere de suprafaţă ale barajului deversor este de 8m, iar pragul acestora se situează la înălţimea de 158 m. În partea inferioară a deversorului se află un obstacol pentru disipare. De ambele părţi ale deversorului se situează cele două secţiuni de admisie a apei pentru centrală. Posibilitatea maximă de descărcare este de 102500 m3/sec la nivelul de 180,4 m al bazinului de acumulare, proiectul fiind astfel capabil să descarce maximum posibil al debitului (m.p.f.).
Fig.1
Centralele hidroelectrice
De o parte şi de alta a deversorului sunt plasate cele două hidrocentrale. Cea din stânga are 643,7 m lungime şi 14 grupuri hidrogeneratoare, iar cea din dreapta are 584,2 m lungime şi 12 grupuri hidrogeneratoare. Cele 26 de turbine sunt de tip Francis, fiecare având câte 700 MW, totalizând 18200 MW şi producând 84,7 TWh anual. Energia produsă se evacuează prin 15 linii de transport de 500 kV c.a. spre centrul Chinei şi oraşul Chongquing şi +/- 500kV c.c. spre estul ţării. În partea dreaptă a barajului, în zona celor 12 grupuri există spaţiu de rezervă pentru încă 6 grupuri hidrogeneratoare, totalizând 4200 MW. Cu ele, capacitatea totală a centralei de pe fluviu va fi de 22400 MW, egală cu întreaga capacitate instalată a sistemului energetic românesc.
Fig.2
Capacităţile de navigaţie
Structura permanentă de navigaţie constă într-o ecluză şi o macara. Capacitatea anuală de navigaţie, pentru un sens de transport este de 50 mil tone. Ecluza are o schemă de tipul „cale dublă” în cinci trepte, fiecare cameră având dimensiunile de 280x34 m şi 5 m adâncimea apei, permiţând trecerea unei barje de 10000 tone. Elevatorul este proiectat ca o macara într-o singură treaptă, având un container cu dimensiunile de 180x18x3,5 m, capabilă să ridice o greutate de 3000 tone, incluzând nave şi pasageri concomitent. Temporar, în perioada şantierului, funcţiona o ecluză cu dimensiunile de 240x24x4 m.
Fig.3
Planificarea construcţiei
O lucrare de asemenea anvergură a implicat escavări de pământ şi rocă în cantităţi de peste 100 mil de m3 , taluzări de cca 32 mil m3, placări cu beton de cca 28 mil.m3, betonări armate de 463000 de tone şi construcţii metalice conţinând 256000 tone. Dezvoltarea lucrărilor pentru realizarea complexului energetic TGP au implicat devieri a multor cursuri de râu, blocări ale unor cursuri principale făcute cu baraje temporare, şi o serie de alte lucrări speciale. Acestea au fost realizate în trei stagii principale ale construcţiei, etapizate astfel:
a) pregătirea şi primul stagiu al construcţiei-5 ani(1993-1997),
b) al doilea stagiu – 6 ani (1998-2003) şi
c) al treilea stagiu – 6 ani (2004-2009). În felul acesta, durata totală a construcţiei a fost de 17 ani.
Cursul principal al fluviului a fost închis în 1997, prima turbină a fost pusă în funcţiune în 2003, iar întregul complex a fost definitivat în 2009. Realizarea inginerească propriuzisă a complexului hidroenergetic şi a imensei
Fig.4
centrale hidroelectrice pot fi considerate notabile şi în multe privinţe printre cele mai grandioase pe plan mondial. Cercetările prealabile şi studiile de fundamentare ale soluţiilor adoptate, analizele de hidraulicitate multianuală şi complexitatea soluţiilor alternative analizate sunt factori ce fac din proiectul TGP o realizare de excepţie. Acest lucru rezultă şi din comparaţia cu alte lucrări similare existente în lume:
Pierderile colatertale (situri distruse sau mutate, peisaj, ocupaţii arhaice ale populaţiei) produse sunt compensate de marile avantaje ele sistemului complex de navigaţie, hidroeamelioraţii şi producere de energie curată şi regenerabilă.
Realizarea proiectului TGP demonstrează virtuţile combinaţiei între piaţa liberă şi politica dirijistă corect orientată pe principiul emis de Deng Xiao-Ping: „O ţară două sisteme”.
Bibliografie: CTGPC, proiectul Three Gorges Project (Hidroelectrica Buc)
Sursa: vechiul portal InfoElectronica
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu