GENERALITĂȚI
Așa după cum se cunoaște, asigurarea resurselor în condiții de oportunitate și calitate reprezintă condiția fundamentală pentru desfășurarea majorității activtatilor umane, influențând decisiv progresul și evoluția vieții socio-economice.
În multitudinea de resurse, componenta energetică cu toate ramurile sale reprezintă dominanta calitativă, constituind și ,în același timp, determinând în mare măsură întregul mecanism de mișcare, comandă, control și stabilizare tehnico-funcțională, în toate structurile micro și macro economice.
Plecând de la aceste legi obiective și generale care se acutizează în perioadele de boom industrial, trebuie să reamintim că economia românească, care la nivelul anilor 1970 dispunea de o industrie în plin avânt dar care se dezvoltă pe coordonate primare și energofage solicitând tot mai dur sistemul energetic național (și nu numai) a început să resimtă, încă din acea perioadă, primele semne de criză care au dus-o, în final, la colaps.
La începutul deceniului VII al sec. trecut, România deținea în centralele producătoare de energie electrică ,pe hidro, cărbune, combustibil lichid și gaze, o putere instalată de aproape 20.000 MVA din care numai 8000 erau disponibili, 12.000 fiind imobilizați în grupuri aflate în reparații, revizii, avarii și regimuri de funcționare sub sarcinile nominale și la randamente mizerabile.
Mineritul românesc livra termocentralelor, la nivelul anului 1974, cărbune energetic la sub jumătate din puterea calorifică la care au fost proiectate grupurile energetice de la Turceni, Rovinari, Mintia, Grozăvești, Paroșeni, etc. amestecat cu steril, pământ și apă, înghețând navetele de vagoane, tocmai în perioadele de consum și solicitare maxime.
Exploatarea minieră Mehadia, spre exemplu, care avea rezerve însemnate și exploata cărbunele brun din zona, încă de pe vremea U.D.R.,cunoscut ca având o putere calorifică între 5000 și 6000 Kcal/Kg, livra termocentralei de la Oradea, cărbune plin de pământ și cu o putere calorifică de 1300-1500 Kcal/Kg.
În perioada respectivă, industria, agricultură, serviciile, consumul casnic, general și special necesitau peste 8000 MW, existând în permenenta un deficit de putere electrică la nivel național, variind între 200 și 600 MW, ajungând în anul 1987 la 1000 MW.
Această situație făcea ca sistemul energetic național să se afle în permanență la limita de avarie generală, funcționând la frecvente de 47-49 Hz și tensiuni cu, până la,15-20 % mai mici față de cele nominale, pe toate treptele sistemului, creînd însemnate greutăți multor ramuri industriale și cu deosebire celor de vârf care necesitau parametrii standardizați și constanți.
Pagubele creiate prin deteriorarea multor utilaje datorită arderii prin supraîncălzirii, decuplării repetate, reduceri și pierderi de producție în mai toate sectoarele, au fost enorme.
În jud. Brăila, spre exemplu, cele 400 ha dotate cu instalații complete de irigații, necesitau un debit de apă de 380 mc/sec., ce urmă a fi preluat din Dunăre prin 4 stații de pompare cu o putere electrică de 230 MW și care împreună cu stațiile de pompare intermediare necesitau o putere totală de 360 MW.
În perioadele de secetaă când sistemul de irigații din această parte a Bărăganului trebuia să funcționeze din plin, guvernul R.S.R. din acel timp alocă județului 80-110 MW pentru întreaga agricultură, fără a mai vorbi de carburanți, îngrășăminte, ierbicide, piese de schimb, etc.
Criza energetică din sistemul național român, s-a încercat a fi rezolvată prin tot felul de măsuri, majoritatea dovedindu-se ineficiente iar altele deadreptul idioate.
Ce era, de fapt, acest șist bituminos și la ce putea fi el folosit ?
Circulau informații că încă din timpuri îndepărtate, locuitorii din zona Anina și Valea Almajului foloseau un fel de combustibil pentru iluminat în opaite, încălzire, fierarii, etc. care era, și este, cunoscut în zonă sub denumirea de "ulei de șist ".
Acesta era în realitate un fel de cărbune inferior, cantonat în perimetrul orașului Anina, sub un strat de pământ cuprins între 0,3 și 3 m grosime, de unde era scos cu lopata și târnăcopul, și transportat cu căruțele în satele din jur.
El este cunoscut în literatură de specialitate sub denumirea de "șist bituminos" și se găsește și în alte locuri de pe glob (China, Rusia, Canada, etc) fiind însă puțîn folosit datorită impurificării și puterii calorifice reduse.
Unele probe făcute de I.M.Anina au confirmat existența și calitățile combustibile ale acestui cărbune de suprafață la o putere calorifică cuprinsă între 800 și 1100 Kcal/kg dar cu o structură eterogenă, masă cărbunoasă redusă, cu multe elemente necombustibile și corozive, fiind catalogat drept cărbune energetic inferior.
Rezervele evaluate, însă, erau enorme fiind de ordinul miliardelor de tone.
PREGĂTIREA ÎN VARIANTA "O R A V I T A"
În martie 1972 un colectiv format în acest scop s-a deplasat la Anina în perimetrul propus pentru studiul rezervelor de șist desfășurate în zonele Est, Vest, Sud și vatra orașului Anina precum și locațiile Crivina, Bradet, Celnic și Stheierdorf .
A analizat deasemenea amplasamentul propus pentru termocentrală, pe d.j. Oravița-Ciudanovita la cca 7 km de oraș, locațiile pentru noul oraș și pentru barajul pe răul Caraș de la Ticvani precum și alte lucrări conexe și colaterale.
La Reșița au fost revăzute elementele de studiu elaborate de institutele de proiectare de profil în colaborare cu direcțiile de specialitate din ministerele de resort, C.P.J. Caraș-Severin, Comitetul de Stat al Geologiei și I.M.Anina și a adoptat desfășurătorul elaborării temelor și sarcinilor de proiectare pentru cele trei obiective de bază ale programului după cum urmează:
1. În domeniul minier :
1.1. Stabilirea structurii, compoziției și calitatatii șistului bituminos.
1.2. Evaluarea rezervelor generale exploatabile într-o largă perspectiva considerată a fi de ord. a 7-8 decenii în cantitate de cca 1 mild. tone
1.3. Determinarea rezervelor exploatabile de categ C pentru o perioada de cca 25 ai în cantitate de 0.6 mil. t/an corespunzător unei puteri instalate în termocentrala pilot de 40 MW care urma să se construiască între Oravița și Ciudanovita.
1.4. Stabilirea sistemului de transport al cărbunelui, din carieră până la termocentrală, pe o distanță de aprox. 11 km.
1.5. Soluționarea transportului și depozitării sterilului rezultat din exploatarea de suprafață, la un nivel de cca 1 mil. t/an
1.6. Evaluarea dotărilor cu utilaje și mijloace de transport.
1.7. Evaluarea lucrărilor conexe și colaterale, respectiv, căi de acces, ateliere de reparații utilaje, obiective social-culturale cu specific minier.
1.8.Elaborarea unor măsuri privind pregătirea personalului de exploatare în cadrul Întreprinderii Miniere Anina. Această avea tradiție, dispunea de cadre bine pregătite precum și de spații de școlarizare.
2. În domeniul energetic.
2.1. Stabilirea amplasamentului (locației) termocentralei precum și condițiile de sol pentru fundare.
2.2. Fixarea parametrilor electro-energetici ai termocentralei, respectiv : Mva, Mw, Mvar, Kvg, Kvt, Kvi, Hz, factor de putere, randamente, consumuri interne, sisteme de evacuare a puterii și injecție în sistemul energetic național, sistemul de termoficare, colectarea, evacuarea, depozitarea și, eventual utilizarea cenusei.
2.3. Stabilirea tipurilor de echipamente mecano-energetice, a furnizorilor și producătorilor.
2.4. Evaluarea lucrărilor conexe și colaterale respectiv, apă de răcire, cai de acces, ateliere de întreținere și reparații, locuințe de serviciu, club, gospodărie anexă,cantină, grădiniță, creșă.
2.5. Întocmirea unui program special privind recrutarea și calificarea forței de muncă. Acesta urma să se realizeze la Reșița, Turceni și Rovinari.
3. În domeniul social-cultural.
3.1.Elaborarea unui studiu de teren privind amplasarea locuințelor și a altor obiective cu caracter social-cultural.
3.2.Întocmirea unui studiu privind strămutarea construcțiilor de pe amplasamentul cariei de șist-zona vest-apreciată a fi cea mai bogată în zacamînt.
Această zona urma să intre în exploatare după terminarea perioadei de testare a randamentului energetic al cărbunelui la nivel de program.
Se aprecia atunci - acum aproape 40 de ani - că rezervele de șist din carieră Sud-Est Anina, prima în ordinea exploatării se vor epuiza după anul 2015, dată după care urma să înceapă strămutarea orașului Anina.
..../....
Pe baza celor de mai sus s-a întocmit o sinteză care a fost înaintată la mai mulți membrii din conducerea partidului și statului de la acea vreme.
Nota a fost însușită și s-a emis Hotărârea Consiliului de Miniștrii nr.1274/1972 cuprinzând indicatorii tehnico-economici, principalele măsuri, etape, termene și responsabilități vizând începerea, desfășurarea și punerea în funcțiune, pe etape, a investiției.
Dat fiind complexitatea și volumul lucrărilor, mă voi referi doar la acei indicatori, măsuri, termene și capacități parțiale care mi se par semnificative și care dau o imagine obiectivă despre modul în care a fost gândită în prima fază realizarea întregii lucrări precum și motivele și condițiile în care a fost deturnată și deformată această idee și transformarea ei într-o adevărată monstruozitate a cărei tentacule nocive au infestat sever sectoarele minier, energetic, ecologic și social.
Când scriu aceste rânduri încerc sentimente de amărăciune știind ce s-a vrut, cum s-a demarat inițial investiția, cine și dece a pregătit în mod criminal deturnarea acesteia și cât rău a făcut amalgamul de ignoranța, megalomanie și răutate a celor care au aprobat și girat această adevărată catastrofă tehnică și financiară.
Sunt, în același timp contrariat și alarmat, văzând azi, prezenți în lumea politică, administrație, mass media și diverse structuri interne și internaționale, un număr periculos de mare de parlamentari și miniștrii care se consideră mari specialiști în toate domeniile, inclusiv în probleme energetice.
PROIIECTARE , ORGANIZARE , EXECUȚIE ÎN VARIANTA "O R A V I T A "
Pe baza H.C.M. nr.1247 și a programului de măsuri adoptat s-a trecut la proiectarea, organizarea și demararea lucrărilor, acțiuni.
adică:
- Ministerul minelor, prin direcțiile și institutele de studii și proiectări de specialitate,a elaborat,până în 1974, întreagă documentație - începând dela teme și studii de teren, până la detalii de execuție- pentru deschiderea carierei de șist și organizarea exploatării în zona vest corespunzător unei producții de cca 2000 t/zi șist cu o platforma de depozitare intermediară pentru aprox 60-70.000 t.
Totodată, I.C.P.M., I.C.P.I.L și I.P.T.A.N.A. în colaborare cu Academia Română, au început studiile pentru sistemul de transport al sistului, din carieră până la centrală, pentru un volum de cca 1000 mc/zi, respectiv 42 mc/h.
Au fost analizate mai multe variante, una mai fistichie ca cealaltă, începând dela sisteme de benzi aeriene,la sol, subterane, tuburi pneumatice, ventturi, etc.
Poate pare greu de crezut, dar tocmai problema transportului de șist a fost "fitilul" care a dinamitat și a aruncat în aer varianta "Oravița".
Aupra acestei situații incredibile vom reveni.
- Ministerul economiei forestiere a elaborat documentația și a organizat eliberarea zonei prin exploatarea masei lemnoase pe o suprafață de cca 400 ha.
- Ministerul energiei electrice, prin ISPE, a elaborat documentația pentru termocentrală, corespunzătoare unei puteri instalate de 40 MW, repectiv o producție de energie electrică de aprox. 200 GWh/an.
Termocentrala urma să aibă un caracter experimental, de "sistem-pilot", și în funcție de rezultatele obținute privind, în principal, randamentul arderii sistului în cazane și comportamentul acestora la coroziune, generată de compoziția specifică a cărbunelui, urma să se stabilească menținerea, dezvoltarea sau sistarea programului.
- Consiliul național al apelor a întocmit documentația privind regularizarea răului Caraș, pe tronsonul Goruia-Vărădia și acumularea de la Ticvaniul Mare la o capacitate de cca 30 mil. mc. apă care să asigure debitul de 1,5 mc/sec, necesar termocentralei precum și regularizarea răului Caraș și scoaterea de sub efectul inundațiilor a unor suprafețe agricole de peste 30 mii ha.
- Consiliul popular județean a întocmit programul de construcții de locuințe și obiective social-culturale. Pentru carieră de șisturi s-a preconizat realizarea unei colonii în zona Crivina, formată din cabane, locuințe duplex și cămine pentru nefamiliști.
Ansamblul de locuințe pentru întregul program era gândit să se realizeze în zona gării din Oravița, orașul urmând să-și recapete valoarea și importanta avute pe vremea când era capitala fostului județ Caraș, însă la alte dimensiuni și funcțiuni, devenind un important centru minier și energetic. Noul oraș urma să se numească Oranina.
Pe baza programelor, a măsurilor speciale, a documentațiilor și proiectelor de execuție, în cursul anului 1974 s-au început lucrările care , pe scurt, au fost următoarele:
- În carieră s-au efectuat defrișări, descopertari, drumuri în berna, platforme,au fost aduse utilaje de excavat, mijloace de transport,primele locuințe deserviciu, cantină, club.
- Pe platforma termocentralei s-au executat lucrări de terasamente, fundații și au început lucrările la structura de rezistență, unele obiective conexe și colaterale,
O PARTE DIN ACESTE LUCRĂRI SE MAI VĂD ȘI AZI PE D.N. ORAVIȚA-CIUDANOVITA
Ele se constituie în martori a modului în care un sistem nefiresc au transformat într-o adevărată nenorocire, o idee cu adevărat valoroasă.
- În zona gării din Oravița a început construcția unui număr de 5 blocuri de locuințe cu 340 ap., o școală, un motel ,un complex comercial, grădiniță, creșă precum și unele lucrări tehnico-edilitare.
Aceste lucrări au fost, parțial, realizate și ce a mai rămas din ele, se constituie în mărturii peste vreme a unui început care, dacă s-ar fi finalizat, ar fi făcut posibilă realizarea în perimetrul Oravița-Ciclova-Broșteni-Grădinari-Ciudanovita, a unei zone de interes național major dacă se ține seama și de rezervele de uraniu și alte minerale rare din zona. Din păcate, n-a fost să fie.
OBSERVAȚII ȘI PRECIZĂRI INTERMEDIARE
Foarte succint așa se prezența situația "celebrului" program de exploatare a șistului bituminos de la Anina și a termocentralei aferente, în varianta experimentală, pe amplasamentul Oravița, la finele anului 1974.
Viața este formată, însă, din succesiuni de întâmplări diverse, din care unele, deși par minore, se dovedesc decisive în desfășurarea ulterioară a evenimentelor.
O astfel de întâmplare a avut loc și în derularea programului descris mai sus, întâmplare pe care vom încerca să o prezentăm cu obiectivitatea, profesionalismul și decenta de care putem fi capabili.
autor: Ion G.
autor: InfoElectronica ⓒ
Sursa: vechiul portal InfoElectronica
Reproducerea integrala, distribuirea sau modificarea acestora fără permisiunea autorului este interzisă. Este permisă reproducerea si distribuirea partiala a articolelor, cu condiția ca sursa să fie menționată în mod clar.
Niciun comentariu:
Trimiteți un comentariu